Gânduri (Antoine de Saint-Exupery)

A iubi înseamnă a te naște.

Nu poți înfrumuseța un templu dacă îl reclădești și îl reclădești mereu.

Dacă muncim numai pentru bunurile materiale, ne clădim singuri temnița.

Nu poți vedea bine decât cu inima. Esențialul este invizibil pentru ochi.

Nu folosesc la nimic cerneala și hârtia cărții, ci înțelepciunea pe care ea o poartă.

De milioane de ani, florile fabrică spini și, de milioane de ani, totuși, oile mănâncă florile. Oare nu-i ceva serios să cauți să înțelegi de ce florile se ostenesc să mai fabrice spini care nu ajută niciodată la nimic?

A pregăti viitorul nu înseamnă decât a crea prezentul.

Eșecurile îi întăresc pe cei puternici.

Libertatea nu este absența regulilor, iar ordinea nu este absența libertății.

Accepți să mori doar pentru ceea ce te face să trăiești.

Esența lumânării nu este ceara care lasă urme, ci lumina.

Căci ce milă e aceea care nu ia în brațe pentru a legăna?

Pentru a se împlini, omul trebuie să creeze, nu să repete.

Dragostea - iluzia este să o întâlnești, când de fapt ea se învață.

Puțin îmi pasă de lumânarea groasă; doar după flacără îi măsor calitatea.

Limpede nu vezi decât cu inima. Miezul lucrurilor nu poate fi văzut cu ochii.

Cel ce iubește doar apropierea dragostei nu va cunoaște niciodată întâlnirea cu ea.

Prietenia este în primul rând pacea reciprocă și zborul spiritelor pe deasupra amănuntelor vulgare.

Perfecțiunea e atinsă nu atunci când nu mai este nimic de adăugat, ci când nu mai este nimic de înlăturat.

Omul cultivă o mie de trandafiri fără să găsească lucrul pe care îl caută, când de fapt l-ar putea găsi într-un singur trandafir.

Pentru a exista un copac înflorit, trebuie mai întâi să existe un copac, iar pentru a exista un om fericit, trebuie înainte de toate să fie un om.

E bine ca timpul care se scurge să nu ne macine și să ne piardă asemenea unui grăunte de nisip, ci să ne împlinească. E bine ca timpul să fie o construcție.

Nu există amnistie divină care să te scutească de a deveni. Ai dori să fii; nu vei fi decât în eternitate, după ce vei fi fost plămădit și vei fi devenit din actele tale, căci omul, vezi tu, se naște greu.

Ucenicia dragostei nu o faci decât odihnindu-te de dragoste. Iar ucenicia priveliștii albastre a munților tăi nu o faci decât printre stâncile ce duc înspre creastă, iar ucenicia veșniciei n-o faci decât prin rugile fără răspuns.

Marea greșeală e să nu-ți dai seama că a primi este cu totul altceva decât a accepta. A primi înseamnă în primul rând a dărui, a te dărui pe tine însuți. Avar nu este acela care nu se ruinează făcând daruri, ci acela care nu-și dăruiește lumina obrazului în schimbul ofrandei tale. Avar este pământul care nu se înfrumusețează acolo unde ți-ai aruncat semințele.

Si am aflat că simți credința doar atunci când o pierzi. Căci ea este pentru marinar semnificație a mării. ªi pentru soț semnificație a iubirii. Dar sunt clipe în care marinarul se întreabă: Pentru ce această mare? Iar soțul: La ce bun această iubire? Nimic nu le lipsește, decât nodul divin ce leagă lucrurile. Si le lipsește totul.

Nu încerca să transformi omul în altceva decât este. Căci, fără îndoială, rațiuni puternice, împotriva cărora nu poți să faci nimic, îl obligă să fie așa cum este și nu altfel. Dar îl poți transforma în ceea ce este…

Atunci când te dăruiești, primești mai mult decât dai. Căci nu erai nimic și te împlinești.

Căci doar cei ce așteaptă fulgerul ca pe singura lor soluție sunt atinși de el, căci ei așteptau această imagine și erau deja clădiți pentru a lua foc.

Prietenul este, înainte de toate, cel care nu te judecă.

Prietenia o recunosc prin aceea că nu poate fi dezamagită, iar dragostea adevărată prin aceea ce nu poate fi lezată.

Nu confunda dragostea cu delirul posesiei, care aduce cea mai cruntă suferință. Căci contrariul părerii comune, nu dragostea te face să suferi, ci instinctul proprietății, care este contrariu dragostei.
Cel ce iubește doar apropierea dragostei nu va cunoaște niciodată întâlnirea cu ea.

Cei ce nu schimbă nimic nu devin nimic. Viața nu va fi servit împlinirii lor. Iar timpul curge pentru ei asemenea unui pumn de nisip, pierzându-l.