Yoga si sanatatea

Yoga și sănătatea, de Selvarajan Yesudian și Elizabeth Haich

Faimoasa școală de yoga din Elveția condusă de Selvarajan Yesudian și Elizabeth Haich este una dintre cele mai cunoscute din lume, iar "Yoga și sănătatea" este prima lor carte scrisă împreună.

Cartea este de mult timp una dintre cele mai bine vândute cărți despre yoga din întreaga lume. Clară, ușor de citit și cu instrucțiuni simplu de urmat, având ilustrații acolo unde este necesar, "Yoga și sănătatea" a fost tradusă în peste douăzeci de limbi și cumpărată de peste patru milioane de oameni. 

Diversele sisteme de Yoga diferă doar în ceea ce priveşte punctul de plecare. Esența şi țelul lor rămâne acelaşi: cunoaşterea de sine adusă la perfecțiune. Acest țel, însă, nu poate fi atins decât prin autodisciplină necondiționată. De aceea, diferitele sisteme de Yoga ne învață întâi controlul de sine. Dar unele sisteme Yoga încep prin disciplinarea minții; altele încep cu controlul sentimentelor; şi altele au ca punct de plecare corpul, etc., conform tendințelor naturale şi abilităților discipolului. În funcție de calea urmată, diferitele stiluri de Yoga au fiecare un nume corespunzător. Este recomandat, însă, să se pornească la drum prin acea Yoga care începe de la controlul corpului. Aceasta este calea sănătății perfecte, iar numele ei este HATHA YOGA.  

Exerciții practice 

Exercițiile Hatha Yoga constau din trei părți: controlul conştiinței, controlul respirației (pranayama) şi posturile corporale (asana).

Cele trei trebuie făcute în paralel pentru că niciuna nu poate fi concepută în absența celorlalte două.

Controlul conştiinței nu poate fi exercitat fără o anumită postură corporală şi fără respirație, şi la fel nu pot să-mi țin corpul în orice poziție fără conştiință, pe care să o am cel puțin în cap dacă nu în altă parte. Exercițiile Hatha Yoga prescriu exact cum trebuie combinate cele trei dacă vreau ca dezvoltarea mea să fie constantă şi să ducă la rezultate din ce în ce mai puternice.  

Scopul nostru principal este să direcționăm conştiința în mod egal către toate părțile corpului, sau cu alte cuvinte să ne animăm complet corpul. Aceasta ne oferă cheia prin care controlăm energiile pozitive şi negative. Când exersăm ne familiarizăm cu puterea conştiinței.

Ajungem chiar să putem să producem curenți de energie la voință şi să-i transmitem către orice punct al corpului nostru prin simpla focalizare a gândurilor.  

Trezirea conştiinței, pe lângă importanța gigantică pe care o are pentru sănătate, are un alt mare avantaj.

Ne ajută să ne dăm seama că putem vorbi de conştiință independent de creier. Conştiința nu este un produs al creierului – cum ar spune materialistul – ci gândirea SINELUI, „EU”-l care există independent de materie. Exercițiile yoghine ne conduc către experiența nemuririi pentru că ne ajută să cunoaştem Stăpânul corpului, SINELE etern, care este dincolo de efemeritate.  

Pranayama este cea mai importantă bază a sistemului Hatha Yoga. Prana este combustibilul plămânilor şi al întregului corp uman.

Dacă printr-o leziune sau boală care rezultă dintr-un mod de viață nenatural corpul devine incapabil să absoarbă prana, puternicul curent al vieții se opreşte în acelaşi fel în care undele emise de un transmițător încetează să mai fie receptate de un aparat de radio stricat. El este încă prezent în univers, dar nu se mai poate manifesta. Din cele spuse până acum putem să tragem concluzia că, până şi în termeni europeni, fără prana – fie că vrem să-i spunem eter, radiație cosmică sau oricum altcumva – nu poate exista viață pe pământ.

Cel mai uşor mod de a ameliora bolile şi a creşte şi menține forța vieții este să îi dăm organismului mai multă prana, şi mai proaspătă.  

Respirația Yoghină completă este cea mai simplă şi indispensabilă bază a tuturor respirațiilor Yoghine. Nici nu este necesar să subliniem că trebuie să începem gradat şi să evităm să ne extenuăm la început.

Exercițiul de bază pentru respirația Yoghină completă se face după cum urmează: 

Stând drepți într-o poziție normală, relaxată, expirăm viguros şi apoi inspirăm, inspirația fiind compusă din următoarele trei faze interconectate. În prima fază, mişcând diafragma, împingem încet abdomenul în afară. Adică ne arcuim abdomenul fără să inspirăm conştient. Făcând acest lucru, vom face descoperirea surprinzătoare că doar expansionarea abdomenului de una singură face ca aerul să pătrundă în partea inferioară a plămânilor noştri. Este o idee bună – cel puțin la început – să ne punem ambele palme pe abdomen pentru a-i observa mişcarea.  

În a doua fază a acestei respirații, ne extindem coastele inferioare şi partea de mijloc a toracelui, astfel încât puțin câte puțin aerul intră spre zonele mijlocii ale plămânilor. Această fază corespunde cu respirația mijlocie.  

A treia fază a inspirației constă în a scoate pieptul complet în afară. Când facem acest lucru tragem cât de mult aer putem în plămânii care s-au expansionat. În această ultimă fază, ne retragem abdomenul ca să ne poată susține plămânii şi, în acelaşi timp, lobii pulmonari superiori se pot umple de aer. Ultima fază este deci o respirație superioară făcută complet.  

La prima vedere pare că respirația Yoghină constă din trei mişcări diferite. Totuşi, acest lucru este doar teoretic, pentru că atunci când respirăm astfel trebuie să trecem fluid de la o mişcare la cealaltă, fără pauză sau întrerupere. Văzută din lateral, respirația Yoghină perfectă pare a fi o singură mişcare lentă, care porneşte ca un val de la abdomen în sus. Cu puțină practică, putem să tragem aer în piept uniform, cu o tranziție lină pe măsură ce trecem de la o fază la alta.

Apoi începem să expirăm încet pe nas ca să forțăm aerul să iasă în aceeaşi ordine în care a intrat. Întâi retragem peretele exterior al abdomenului, presând coastele inferioare împreună, iar în cele din urmă ne coborâm clavicula şi umerii. Expirând apăsăm muşchii abdominali şi intercostali împreună în aşa fel încât să rămână cât mai puțin aer ne-expirat. Normal, nu trebuie să forțăm.  

Cu jumătate de oră înainte de fiecare dintre cele trei mese principale trebuie să practicăm această formă, cea mai simplă, de pranayama, cel puțin un minut în prima zi. Apoi creştem zilnic cu un minut în următoarele cinci zile. Doar atunci putem să începem cu celelalte tipuri de respirație Yoghină, pentru că exercițiul descris mai sus este ABC-ul progresului ulterior. 

RESPIRAȚIA PURIFICATOARE

Execuție – Stând în picioare cu tălpile depărtate, inspirăm încet pe nas ca în cazul respirației Yoghine complete. Când plămânul s-a umplut complet cu aer proaspăt, expirația începe imediat după cum urmează: buzele sunt apăsate aproape de dinți, cu o crăpătură îngustă între ele. Prin această crăpătură îngustă forțăm aerul afară prin mai multe mişcări scurte, detaşate. Trebuie să ne simțim de parcă gura n-ar fi deschisă deloc, şi ar fi nevoie de un mare efort din partea muşchilor noştri abdominali, diafragmei şi muşchilor intercostali ca să forțăm aerul printr-o deschizătură mică. Dacă suflăm aerul afară doar slab şi anemic, exercițiul nu are niciun beneficiu.

Efectul terapeutic – Toxinele din sânge sunt expulzate, bolile cronice sunt învinse, iar imunitatea noastră se îmbunătățeşte. Aerul impur inspirat în camere prost aerisite – la cinematograf, teatru sau în tren – este curățat afară din plămâni şi din sânge.

Durerile de cap, răcelile şi gripa se vindecă repede. În timpul epidemiilor acest exercițiu este indispensabil pentru că previne infecția. În astfel de momente se recomandă să facem exercițiul de cinci ori pe zi, repetându-l de trei ori de fiecare dată când ne apucăm de el. În cazul otrăvirii cu gaz sau cu alte substanțe, această respirație este o binecuvântare.

Efectul psihic – Creşte încrederea în sine, ajută la depăşirea ipohondriei.

Asanele – Posturile corporale

Execuția adecvată a asanelor Yoghine este inseparabilă de experiența noastră mentală, de conducerea conştiinței şi de exercițiile de respirație corect aplicate. Dacă urmăm indicațiile exact aşa cum sunt ele date vom obține un rezultat care să merite osteneala; dar dacă practicăm haotic, respirând neregulat şi fără concentrare interioară, nu ne putem aştepta la niciun succes. Deşi pe de o parte exercițiile Hatha Yoga au un efect fiziologic, scopul lor principal este să profite de relația reciprocă dintre corp şi minte.

Pentru a creşte efectul mental, se recomandă ca majoritatea exercițiilor să fie făcute cu ochii închişi.

Exercițiile Hatha Yoga ar trebui făcute pe o podea tare, nu pe o canapea sau pe o saltea. Indienii exersează pe o saltea sau un covoraş mic care nu este folosit niciodată de altcineva. Îşi încep exercițiile cu o meditație. 

BHUJANGASANA

Bhujanga înseamnă „cobră”. Această asana a fost numită astfel pentru că face corpul să semene cu o cobră cu capul ridicat.

Execuție – Stăm întinşi pe jos cu fața la podea şi ne punem ambele mâini pe podea sub umeri, cu palmele în jos. Facem o inspirație Yoghină completă în timpul căreia ne ridicăm capul cât de mult putem. Apoi contractăm muşchii spatelui şi ne ridicăm umerii şi trunchiul din ce în ce mai sus şi mai departe spre spate fără să ne ajutăm de brațe. Brațele nu sunt folosite decât ca să nu ne permită să cădem înapoi pe podea.

Cât timp facem acest exercițiu, simțim cum presiunea din vertebrele din zona gâtului se întinde gradat din ce în ce mai jos pe coloană. În ultima fază putem de asemenea să ne folosim brațele pentru a ne ajuta trunchiul să se îndoaie spre spate. Totuşi trebuie să avem grijă să ne menținem zona ombilicală aproape de podea. După ce rămânem în această poziție şi ne ținem respirația de la şapte la doisprezece secunde expirăm încet şi ne întoarcem gradat la poziția întinsă. În timpul exercițiului ne menținem întâi conştiința în tiroidă, iar apoi, pe măsură ce coloana este din ce în ce mai îndoită, conştiința noastră coboară din ce în ce mai mult până când ajunge în cele din urmă la cea mai de jos parte a coloanei, aproape de rinichi. Ca variațiune conştiința poate fi îndreptată înspre întreaga coloană.

Efectul terapeutic – Cât timp rămânem în postura cobrei presiunea intra-abdominală creşte, iar cei doi muşchi rectus abdominis sunt contractați. Ca rezultat al curgerii abundente de sânge căre coloana vertebrală şi către nervii simpatici se revitalizează întregul abdomen şi trunchiul. Gradat, prin practică asiduă, depăşim rigiditatea coloanei şi orice deformări pe care le-ar putea avea. Acest exercițiu are de asemenea un efect extrem de benefic asupra muşchilor abdominali profunzi şi a muşchilor spatelui. Fiecare vertebră, ligament şi tendon ajung în tensiune şi trebuie să lucreze. Când ne amintim că treizeci şi una de perechi de nervi pleacă din coloana vertebrală şi că cele două fibre de nervi simpatici sunt prinse în muşchii de ambele părți ale coloanei, putem înțelege cu uşurință efectul benefic pe care această postură îl are asupra întregului sistem nervos.

Şi rinichii sunt regenerați şi li se oferă sânge din abundență. În India această asana este folosită în principal pentru a preveni depunerile de calcar pe rinichi. În timpul acestui exercițiu, sângele este stors afară din rinichi, dar imediat după ce corpul se întoarce în poziția originală sunt pătrunşi de un şuvoi puternic de sânge care spală orice depuneri. Glandele tiroide sunt stimulate şi orice perturbări funcționale sunt corectate. Persoanele care suferă de o creştere excesivă a tiroidei nu ar trebui să facă acest exercițiu!

Bhujangasana, ca orice altă asana Yoga, este diferită de sporturile occidentale prin faptul că trebuie să rămânem o perioadă de timp în poziția în tensiune.

Acesta este secretul efectului benefic. Exercițiul este de asemenea util pentru a dezvolta încrederea în sine şi a depăşi complexele de inferioritate. 

SALABHASANA

Salabha este cuvântul sanscrit pentru „lăcustă”. În această postură ne vom ridica picioarele ca o lăcustă; de aici şi numele.

Execuție – Întinşi cu fața în jos, cu nasul şi fruntea atingând podeaua, ne punem pumnii pe podea lângă coapse. Facem o inspirație completă, ne ținem respirația şi împingându-ne din pumnii aflați pe podea ne ridicăm picioarele întinse cât de sus posibil. După ce rămânem aşa câteva momente, ne întoarcem la poziția originală şi expirăm. Acest exercițiu necesită un mare efort, dar efectul său este uimitor. Conştiința este menținută în pelvis şi în vertebrele inferioare.

Efectul terapeutic – Un rezultat al modului nostru nenatural de a trăi este faptul că un procent mare din populația modernă suferă de constipație. Modul nostru de trai sedentar slăbeşte pereții intestinali pentru că sportul insuficient duce la o proastă circulație a sângelui şi nu lasă nervii din intestine să-şi execute funcția de stimulare. Marea majoritate a asanelor Yoghine au un efect benefic asupra activității intestinale; iar dintre aceste posturi Salabhasana este una dintre cele mai eficiente. Oferind un stimul puternic organelor interne pune capăt până şi celor mai persistente cazuri de constipație. Tensionarea concentrată a muşchilor afectează glandele digestive localizate de-a lungul tractului digestiv şi creşte aportul de sânge către membranele mucoase.

Postura contractă toți muşchii extensori în timp ce muşchii flexori se relaxează; presiunea din cavitatea abdominală creşte şi nervii din regiunea scobiturii spatelui, şalelor şi vertebrelor inferioare sunt fortificați. Exercițiul acesta este una dintre cele mai bune mişcări pentru muşchii spatelui. Celelalte efecte sunt aceleaşi ca la Bhujangasana, în special în ceea ce priveşte curățarea şi reîntinerirea rinichilor. 

DHANURASANA

Dhanur înseamnă „arc” în sanscrită.

Execuție – Întinşi pe podea cu fața în jos inspirăm încet, ne întindem în spate, ne prindem gleznele, ne arcuim spatele şi rămânem în această poziție cât de mult putem. În timpul exercițiului respirăm încet şi ne menținem conştiința în regiunea pelviană.

Efectul terapeutic – Acest exercițiu are un efect foarte stimulator asupra glandelor endocrine. Are un efect asupra tiroidei, timusului şi glandelor sexuale pe care le fortifică şi cărora le creşte activitatea. Acest exercițiu este foarte benefic în cazurile de tiroidă leneşă şi este de asemenea stimulator pentru celelalte glande endocrine. Este deci util în cazuri de diabet, de impotență incipientă, sterilitate, etc. Atât la bărbați cât şi la femei simptomele slăbiciunii sexuale datorate vârstei sunt amânate mult timp şi tinerețea este deci păstrată până la o vârstă înaintată. Copiii care înțeleg mai lent ar trebui să practice acest exercițiu zilnic pentru că stimularea constantă a tiroidei ajută la dezvoltarea ei, deci îmbunătățind activitatea creierului.

Pentru femei acest exercițiu este excelent în caz de perturbări şi neregularități ale ciclului menstrual.

Întreaga coloană vertebrală şi toți centrii nervoşi sunt fortifiați, iar rezistența lor păstrată. Atât efectul stimulator asupra activităților glandelor şi contractarea şi relaxarea muşchilor tind să prevină acumulările de grăsime. Acest exercițiu este deci cel mai bun remediu împotriva obezității! Efectul lui poate fi amplificat dacă ne balansăm uşor înainte şi înapoi în timpul posturii.

La început este probabil obositor pentru că nu avem coloana destul de flexibilă, dar cu o practică perseverentă devenim din ce în ce mai pricepuți.

Pentru persoane care au un mod de viață sedentar acest exercițiu este o binecuvântare pentru că alungă durerile din oboseală. Dhanurasana nu ar trebui practiată în cazuri de hipertiroidie sau creştere excesivă a oricărei glande endocrine. Exercițiul ar trebui început cu mare atenție şi doar puțin câte puțin ar trebui să creştem timpul de execuție. Plexul solar este reîncărcat cu forță vitală. 

MAYURASANA

În sanscrită cuvântul „Mayura” este aproximativ echivalent cu „păun”. Această asana este numită „asana păunului” pentru că ne aminteşte de un păun care îşi deschide coada.

Execuție – Îngenunchem pe podea cu genunchii depărtați. Punem palmele pe podea cu degetele spre picioare, stând pe călcâie. În această poziție coatele noastre se află sub abdomen. Îndoindu-ne înainte atingem podeaua cu fruntea, ceea ce ne echilibrează când ridicăm picioarele şi le întindem în spatele nostru.

Apoi ridicăm capul în aşa fel încât rămânem susținuți doar de brațe. Acest exercițiu este una dintre cele mai dificile asane şi are nevoie de o practică îndelungată.

Efectul terapeutic – Un exercițiu excelent pentru echilibru. Controlul energiilor pozitive şi negative trebuie să fie susținut de concentrare mentală. Nervii slăbiți ai trunchiului inferior şi cavității abdominale sunt regenerați, activitatea colonului şi intestinelor este stimulată, iar constipația vindecată. Acesta este unul dintre exercițiile care creşte presiunea abdominală. Efectul său terapeutic este deci foarte puternic pentru organele din cavitatea abdominală. Din cauza presiunii coatelor asupra abdomenului curgerea sângelui prin aortă este îngreunată. Când presiunea este îndepărtată la sfârşitul exercițiului, sângele proaspăt inundă organele digestive. Astfel, prin presiunea crescută din cavitatea abdominală, organele digestive sunt curățate şi regenerate. Un alt efect terapeutic important al acestui exercițiu este marea sa influență asupra pancreasului. Este deci o metodă de a preveni sau vindeca diabetul. 

Cei care practică Hatha Yoga ar trebui să-şi adapteze exercițiile pentru țelurile pe care vor să le atingă.

Pentru cei care lucrează la birou foarte mult şi fac Yoga pentru a-şi păstra sănătatea, este recomandat să facă următoarele exerciții în fiecare seară înainte de cină – niciodată cu stomacul plin!

Cei care vor să-şi dezvolte un corp frumos şi să acorde mai mult timp deschiderii conştiinței ar trebui să facă exercițiile lente dimineața şi exercițiile Yoga seara sau viceversa.

Cei care vor să practice Yoga mai intens ar face cel mai bine să caute un învățător spiritual competent şi să practice sub îndrumarea lui.

   Cumpără cartea acum și vei avea acces la mai multe informații (inclusiv ilustrații cu asanele): https://www.edituramix.ro/spiritualitate-ezoterism/yoga-si-sanatatea/