SRI RAMANA GITA. Cântarea Sfântă a Domnului Ramana. Știința lui Brahman și Scriptura Yoga

Creația nu este nici bună, nici rea; ea este așa cum este. Mintea omului face tot felul de construcții mentale prin fenomenul de percepere a creației, cărora, conform cu propriile interese, le atribue nume și forme și le califică ca fiind bune sau rele, le suprapune peste creație punând în evidență o lume tot de nume și forme, lume percepută specific de fiecare minte în parte, care se vrea a fi chiar creația. De exemplu, o femeie este pur și simplu o femeie, dar o minte o numește „mamă”, o alta o numește „soră”, încă o alta o numește „mătușă”, și așa mai departe. Bărbații iubesc femeile, urăsc șerpii și sunt indiferenți la iarba sau la pietrele de pe marginea drumului. Aceste asocieri sunt cauzele întregii suferințe a lumii. Creația este asemenea unui arbore banian: păsările vin să-i mănânce fructele sau să se adăpostească sub frunzișul lui, oamenii se răcoresc la umbra sa, unii chiar pot să se agațe de ramurile lui, totuși copacul își continuă liniștit viața nepăsător și inconștient de foloasele pe care le oferă. Mintea însăși este aceea care își creează propriile dificultăți și apoi strigă după ajutor. Este oare Dumnezeu atât de părtinitor încât să dea pace cuiva și suferință altcuiva? Ȋn creație este loc pentru orice, dar omul refuză să vadă binele, starea de armonie, frumosul, și continuă să se plângă aidoma celui flămând care stând în fața unei mâncări delicioase, în loc să întindă mâna să-și potolească foamea, el continuă cu lamentările. A cui este greșeala, a lui Dumnezeu sau a omului? Din fericire însă pentru om, Dumnezeu, în nemărginita Sa ȋndurare, nu-l părăsește niciodată. El întotdeauna îi mai dă o șansă trimițându-i Ȋnvățători și Scripturi pentru a-l ghida spre a-și descoperi propriile greșeli, pentru ca în cele din urmă să-și poată dobândi fericirea eternă.

Sri Bhagavan Ramana Maharshi - Guru Ramana, S. S. Cohen, Partea II, 3

Cuprins:

Nota traducătorilor

Cuvinte lămuritoare pentru cititor

Traducerea prefeței sanscrite (Upodghata)

Prefață la ediția a cincea

Prefață la prima și a doua ediție

Introducere (la prima ediție) de Grant Duff

Gangele Ramana Gita

Capitolul I – Despre importanța meditației (upasana)

Capitolul II – Cele trei căi

Capitolul III – Sarcina cea mai importantă

Capitolul IV – Jnana [Iluminarea, Cunoașterea Absolută] – Natura ei

Capitolul V – Știința Inimii [spirituale]

Capitolul VI – Controlul minții

Capitolul VII – Interogarea Sinelui. Competență și constituenți

Capitolul VIII – Despre etapele vieții

Capitolul IX – Despre tăierea nodului

Capitolul X – Despre societate

Capitolul XI – Despre compatibilitatea dintre Jnana și siddhis

Capitolul XII – Despre Shakti

Capitolul XIII – În ce condiții o femeie poate fi admisă în sannyasa

Capitolul XIV – Jivanmukti

Capitolul XV – Despre sravana, manana și nididhyasana

Capitolul XVI – Despre Bhakti

Capitolul XVII – Despre atingerea stării de Jnana

Capitolul XVIII – Despre gloria celor desăvârșiți

Bibliografie

Glosar