In Aqua Veritas!

TERAPIA CU APĂ, de Harald W.Tietze 

Tratarea bolilor cu apă este veche de când lumea. Folosirea apei în scopuri medicinale, atât pentru aplicaţii, cât şi pentru băut, a fost recunoscută încă din Egiptul antic, Imperiul Roman şi Grecia antică. Terapia cu apă (cunoscută şi ca „aqua terapie” sau „hidroterapie”) a fost acceptată în Europa precum şi în America în secolul al XIX-lea. Pionierul terapiei moderne cu apă este fermierul silezian Vincent Priessnitz (1801-1851). Ulterior, pastorul Sebastian Kneipp (1821-1897) a perfecţionat terapia cu apă şi a folosit-o în combinaţie cu plantele medicinale. El a creat un sistem holistic de vindecare, şi azi este cel mai cunoscut specialist în plante. Terapia lui cu apă este acceptată atât de medicina alternativă, cât şi de medicina clasică. În unele ţări occidentale, tratamentele Kneipp preventive şi terapeutice sunt plătite din fonduri publice şi asigurări medicale.

Esenţa este apa. Corpul nostru este 75% apă. Fără mâncare am putea supravieţui câteva săptămâni, dar fără apă, doar câteva zile. Bolile ar putea fi prevenite bând apă în mod adecvat, ceea ce ar ajuta, de asemenea, la detoxificare prin eliminarea substanţelor nedorite. 

TERAPIA KNEIPP PE BAZĂ DE APĂ ŞI PLANTE 

Tratamentele Kneipp includ efectul vindecător al apei, luminii, aerului, plantelor şi al masajului asupra corpului, minţii şi sufletului. 

Puterea vindecătoare a apei vine din faptul că apa este un foarte bun agent de încălzire şi răcire, iar aceste temperaturi pot fi transferate sistemului nervos prin piele. Bolile pot fi influenţate pozitiv de către tratamentele cu apă, întrucât lucrează asupra sistemului nervos, circulaţiei, digestiei şi, de asemenea, asupra sufletului. 

Tratamentele Kneipp sunt aplicate cu scopul de a întări sistemul imunitar, iar acest lucru se întâmplă deoarece elemente dăunătoare sunt îndepărtate din corp şi bacteriile sunt ţinute la distanţă.  

Bolile reumatice, ca şi cele de inimă şi tensiune, se vor ameliora odată cu îmbunătăţirea digestiei, metabolismului şi circulaţiei. Tratamentele Kneipp îi ajută pe oameni la reglarea temperaturii corpului, ceea ce e foarte important mai ales pentru persoanele în vârstă. Ele pot fi folosite şi în cazul bolilor psihosomatice şi tulburărilor nervoase. 

Diverse cure cu apă sunt aplicate pe de-o parte în scop răcoritor, iar pe de altă parte în scop relaxant. Una dintre cele mai semnificative întrebuinţări ale apei este baia (unele cu plante, sau doar introducându-se o mână sau un picior în apă, unde temperatura este crescută într-un interval de 15-30 de minute până la 30°C-40°C (86F-104F). Există aproximativ 160 de tipuri de terapii Kneipp care tratează anumite boli şi, în acelaşi timp, îmbunătăţesc starea generală de sănătate. 

Tratamentele Kneipp cu apă pot fi efectuate zilnic cu scopul de a întări sistemul imunitar şi de a obţine o condiţie fizică bună, precum şi pentru a trata boli cum ar fi primele semne ale banalei răceli.

Curele de apă ajută circulaţia sângelui şi inima. Ele au un efect calmant reducând în acest fel urmările negative ale stresului, care sunt atât de frecvente în zilele noastre. Apa scade încărcătura electrică a corpului. Multe boli uşoare pot fi eliminate de curele cu apă astfel încât medicamentele nu mai sunt necesare. 

Curele de apă pot avea efecte negative dacă nu sunt efectuate în mod corect, iar oamenii nu ar trebui să le subestimeze (acestea sunt menţionate la sfârşitul fiecărei aplicaţii prezentate). Nu apa în sine, ci temperatura este aceea care stimulează pielea şi este apoi transferată prin sânge şi nervi la organe. Stimulentul este mai puternic când este o diferenţă mai mare de temperatură între corp (piele) şi apă.

INSTRUCŢIUNI PENTRU TRATAMENTUL CU APĂ

1. Nu aplicaţi apă rece pe un corp rece sau îngheţat. Dacă corpul este rece, încălziţi-l mai întâi cu exerciţii uşoare, cum ar fi gimnastică sau plimbare. Dacă nu este atinsă o temperatură acceptabilă, se recomandă duşurile alternative. Un alt mod de a creşte temperatura este perierea corpului cu o perie uscată sau, dacă este cazul, sauna. În cazul în care corpul este rece în permanenţă, ar trebui consultat un doctor care ştie să aplice tratamentele cu apă.
2. Corpul ar trebui să îşi recapete căldura în 15 sau 20 de minute după o aplicaţie cu apă rece. Rămâneţi activi în acest interval. 
3. Se recomandă odihna într-o poziţie orizontală timp de 30 de minute dacă o baie (totală sau parţială) la temperaturi crescute progresiv nu este urmată de o aplicaţie cu apă rece.  
4. Nu vorbiţi când sunteţi în aşternut sau sub comprese. Staţi liniştiţi şi nu lăsaţi alte persoane, radioul sau casetofonul să vă deranjeze. 
5. Aplicaţiile cu apă nu ar trebui efectuate pe un stomac complet gol sau imediat după mese. Aşteptaţi cel puţin o jumătate de oră după o masă. Excepţie fac aplicaţiile prin care se urmărește stimularea digestiei, cum ar fi compresele stomacale. 
6. Aşteptaţi două până la patru ore între aplicaţiile cu apă. 
7. Nu ştergeţi sau masaţi corpul după o aplicaţie cu apă, deoarece s-ar putea influenţa negativ efectul benefic al tratamentului. Uscaţi, fără să ştergeţi, doar părţile corpului care sunt în contact cu aerul. Înlăturaţi cu mâinile apa de pe restul corpului şi acoperiţi-vă imediat cu haine. 
8. Nu staţi în curent! 
9. Femeile ar trebui să facă aplicaţii doar pe partea superioară a corpului atunci când se află la menstruaţie. 
10. În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, nu fumaţi înainte sau după o aplicaţie de apă, deoarece aceasta ar putea anula efectul pozitiv al tratamentului. 

Temperaturi ale apei:

- Apă rece: 8-10°C/46-50°F

- Apă potrivită: 10-20°C/50-68°F

- Apă caldă: 35-37°C/95-98°F

- Apă fierbinte: peste 37°C/98°F20 

Mersul în apă şi călcatul apei

Această cură este de regulă folosită pentru călire; cu toate acestea, este folosită şi ca tratament pentru diferite boli. Dacă nu aveţi cum să ajungeţi la plajă sau într-un parc cu multe spaţii verzi, atunci puteţi folosi o cadă. Umpleţi cada pe sfert cu apă şi faceţi exerciţiul de călcare a apei mergând pur şi simplu pe loc. 

Iată ce a spus Kneipp despre beneficiile exerciţiului de călcare a apei: „Are efect asupra întregului corp şi întăreşte tot sistemul imunitar; acţionează asupra rinichilor, multe neplăceri care au pornit de la rinichi, vezică şi intestine sunt prevenite cu acest exerciţiu; acţionează puternic asupra pieptului, uşurează respiraţia şi elimină gazele din stomac; are efect benefic în special în dureri de cap, congestii şi alte afecțiuni la nivelul capului.” 

Comprese şi împachetări

Aceste tratamente Kneipp reprezintă o metodă foarte importantă de îngrijire a celor bolnavi. În continuare, sunt menționate doar acele aplicaţii obișnuite, care pot fi folosite acasă. 

Comprese fierbinţi pentru abdomen: O cârpă împăturită este înmuiată în apă fierbinte, bine stoarsă şi aşezată peste abdomen. O cârpă absorbantă din in, mai lată decât cea udă, este înfăşurată în jurul părţii superioare a corpului pentru a acoperi cârpa udă. Un prosop este apoi înfăşurat pentru izolare. Pentru a stimula un anumit organ cum ar fi stomacul, ficatul sau vezica, se poate folosi un prosop împăturit, înmuiat în apă fierbinte şi aşezat pe zona care se tratează. Aşezaţi pe prosopul ud o sticlă de cauciuc, aproape plină cu apă fierbinte, și înfășurați un şal în jurul corpului; pentru cei bolnavi se foloseşte o pătură ca protecţie împotriva aerului rece. Păturile electrice nu ar trebui folosite pentru a menţine temperatura corpului. În compresele fierbinţi sunt folosite extractele din plante pentru a intensifica efectele tratamentului.

Întrebuinţare: După o masă prea consistentă sau cu prea multe grăsimi sau o mâncare ce nu se află în mod normal în regimul alimentar al subiectului; pentru a restabili funcţiile digestive; flatulenţa gastrică; dispepsie. 

Compresă la gât: Este o procedură uşor de aplicat, dar care trebuie efectuată în mod corect, pentru a se evita posibilele efecte negative. Un prosop împăturit (suficient de lung pentru a fi înfăşurat de două ori în jurul gâtului) este înmuiat în apă rece, stors şi înfăşurat în jurul gâtului, începând cu capătul umed. Este foarte important să nu pătrundă aer prin stratul uscat din exterior. Se continuă aşa până când compresa ajunge la temperatura corpului. Se urmează aceeaşi procedură pentru a realiza compresa caldă pentru gât și compresa cu argilă udă.

Întrebuinţare: Compresa rece este pentru întărirea şi calmarea laringelui şi pentru a trata guturaiul. 

Baia de aburi

Această aromoterapie, împreună cu baia fierbinte pentru picioare, este cel mai obişnuit tratament folosit. E de preferat ca partea superioară a corpului să fie goală. O oală cu ceai clocotit de plante este aşezată la o înălţime accesibilă, astfel încât subiectul să se poată apleca deasupra ei confortabil. Subiectul se înfăşoară cu un prosop mare sau cu o pătură din lână, pentru a nu lăsa aburul să iasă. Prosopul trebuie să fie suficient de mare pentru ca între cap şi oală să fie distanţa dorită. Durata este de aproximativ 20 de minute, după care subiectul ar trebui să se spele cu apă rece pe partea superioară a corpului şi pe faţă. Răcirea corpului după tratament ar trebui evitată. Cele mai obişnuite plante folosite sunt roiniţa, muşeţelul şi florile de tei sau o mixtură. Uleiurile pure din extracte de plante pot fi de asemenea folosite. 

Întrebuinţare: Împotriva durerilor de cap convulsive, pentru a elibera tractul respirator superior şi sinusurile paranazale; pentru a curăţa pielea în profunzime ca tratament de înfrumuseţare şi pentru acnee. 

Baia pe bază de plante

Plantele sunt fierte și adăugate în apa caldă. Pentru a fierbe plantele, se poate folosi un săculeț, care este pus apoi în cadă pentru a câştiga cât mai mult extract din plante posibil. De asemenea, pot fi folosite uleiurile pure, fabricate din plante. Se pot face băi calde sau fierbinți, folosind o temperatură la care persoana respectivă se simte confortabil (35°-36°C/95°F-97°F). 

Ceaiuri medicinale și uleiuri volatile folosite în mod obișnuit la băi și aplicații cu aburi

Lavandă (lavandula vera), în cazuri de flatulență, tensiune nervoasă, neurastenie, tensiune ridicată, eczeme, leșin, acnee, antiseptic, calmant în stări de tensiune nervoasă, dureri de cap, digestie, colici, răceli, afecțiuni ale pielii, celulită, insomnie, repelent pentru insecte.

Atenție: uleiul ar trebui evitat de către pacienții cu probleme gastro-intestinale. 

Rozmarin (rosmarinus officinalis), este binecunoscut pentru capacitatea sa de a învigora. Este folosit pentru recâştigarea energiei după o zi grea la serviciu, dacă este planificată o seară activă. Dacă este planificată o seară obişnuită, o baie cu rozmarin este recomandată doar dimineaţa. Efectele se obţin cel mai bine crescând uşor temperatura unei băi obişnuite, dar durata ar trebui să fie mai mică decât în cazul unei băi obişnuite. 

Ylang Ylang (cananga odorata), ajută la relaxare, insomnie, anxietate, depresie, circulaţie, reface inima, afrodiziac, impotenţă, frigiditate, sedativ.

Atenţie: a se evita de către persoanele cu tensiune scăzută. Folosirea în exces poate cauza dureri de cap şi stări de greaţă. 

Uleiurile volatile au diverse caracteristici, cum ar fi: sunt antiseptice, antivirale, antibacteriene, antifungice; psihoterapeutice în cazul depresiei, stresului, insomniei şi aşa mai departe, în funcţie de tipul de ulei. Uleiurile volatile nu sunt folosite doar pentru baie. Alte modalităţi de utilizare a uleiurilor volatile sunt: comprese faciale sau corporale, masajul corpului sau al feţei, insecticid pulverizat din avion, vaporizator (deasupra unui arzător), inhalant.

Atenție în utilizarea uleiurilor volatile, deoarece sunt foarte concentrate. Uleiurile volatile nu trebuie folosite intern.

BAIA CU SARE

Cea mai bună baie cu sare şi minerale este baia în oceanele acestei planete. De-a lungul a milioane de ani, oceanul a înghiţit minerale şi oligoelemente. Apa sărată oceanică este principala sursă de iod, fără de care tiroida nu poate funcţiona corespunzător. Conţinutul ridicat de sare din apa oceanică deschide porii din piele şi îmbunătăţeşte starea generală de sănătate. Dacă, din diverse motive, nu e posibil să faci baie în apă de ocean, poţi face o baie cu apă oceanică acasă, în cadă. 

În magazine, sunt disponibile săruri de baie, unele îmbogățite cu extracte din plante (uleiuri volatile) și amestecuri pentru un spectru larg de tratamente. Uleiurile sunt amestecate cu sare gemă minerală şi săruri Epsom.

BAIA CU KEFIR

A privi în trecut, în istorie, este pur şi simplu interesant, mai ales atunci când citeşti că frumoasa regină a Egiptului făcea baie în lapte fermentat şi că pielea ei era atât de frumoasă încât mai vorbim despre ea şi astăzi. Istoria ne oferă învăţăminte pentru prezent şi viitor. Dacă oamenii bogaţi îşi pot permite ceea ce alţii nu pot, atunci nu este de mare ajutor pentru cineva care are puţini bani. Oricine îşi poate permite un tratament de înfrumuseţare a pielii cu lapte fermentat, care este mult, mult mai ieftin decât un produs de larg consum pentru piele, din care publicitatea şi ambalajul constituie cea mai mare parte a preţului pe care îl plăteşti. Produsul în sine costă, în majoritatea cazurilor, doar un mic procentaj din preţul en-detail. Kefirul pune în mâinile fiecăruia cel mai bun tratament pentru piele. 

Loţiune pentru baie din kefir, relaxantă şi hidratantă:

1 ceaşcă de kefir, o lingură de săruri Epsom, 2 linguri ulei din germeni de grâu, 5 picături de ulei volatil de lavandă. Amestecaţi toate ingredientele. Adăugaţi în baie şi relaxaţi-vă timp de 15 minute. 

BĂUTUL APEI

„Când iei un medicament cu un pahar cu apă, cel mai adesea apa este cea care îţi face mai mult bine decât medicamentul.” - Doctor F. Batmanghelidj 

Dr. Batmanghelidj a estimat că America ar putea economisi 60% din factura pentru sănătate dacă bolile, care nu sunt nimic altceva decât „termeni profesionali pentru deshidratare cronică”, ar fi tratate doar prin a bea cantităţi adecvate de apă. Ulcere stomacale, astmă, dureri de piept din cauza anginei, exces de greutate, dureri stomacale, tensiune ridicată, afecţiuni ale ficatului şi rinichilor, colesterol ridicat şi depresie sunt provocate de deshidratare care, în opinia Dr. Batmanghelidj, este cauza multor altor afecţiuni, inclusiv a cancerului. El recomandă apă chiar în tratamente de urgenţă, cum ar fi băutul apei de îndată ce o persoană se teme de un atac cerebral iminent sau de la primele semne ale unui atac de astmă. Dr. Batmanghelidj recomandă un consum zilnic de 6 până la 8 pahare cu apă pentru menţinerea sănătăţii şi pentru a evita sau trata afecţiunile menţionate mai sus. El recomandă, de asemenea, ca celor 8 pahare de apă să li se adauge un sfert de linguriţă de sare. Dacă nu se adaugă sare, persoana respectivă rămâne deshidratată deoarece corpul nu este capabil să reţină apa. 

Pentru a vindeca bolile din interior, Kneipp nu a recomandat să se bea cantităţi mai mari de apă. Părerea lui era că propriul nostru ceas intern ne va spune dacă avem nevoie să bem apă pentru a ne menţine sănătatea. 

Apa filtrată

Apa cea mai pură nu este cea mai sănătoasă apă, dar este un mod de a evita efectele negative ale apei poluate. Metale grele, reziduuri chimice, fluor, clor și alți aditivi nefolositori din apa noastră de băut constituie un motiv de îngrijorare pentru mulți dintre noi. Apa pură și sănătoasă este cel mai dorit lichid. Oamenii au devenit din ce în ce mai conștienți de efectele negative ale aditivilor inutili din apă și încearcă să filtreze apa pentru a o aduce în starea ei pură. Îngrijorați de toxinele din apă, oamenii consumă apă pură filtrată cu totul, mai puțin apa însăși. Se uită adeseori că apa pură nu înseamnă apă sănătoasă, care conține multe minerale și oligoelemente de care avem nevoie. 

A te îngrijora în exces și a bea doar apă distilată este, în opinia mea, mai rău decât a bea apă de la robinet. De exemplu, clorul se îndepărtează uşor lăsând peste noapte cantitatea de apă de băut pentru ziua următoare într-un recipient deschis (acoperit doar cu o pânză). Clorul se evaporă foarte uşor şi astfel persoana respectivă poate economisi banii pentru filtre scumpe. Nu lăsaţi recipientul deschis timp de mai multe zile deoarece în apă se pot dezvolta bacterii, motiv pentru care clorul a fost folosit de la bun început. 

Nu este nimic mai bun pentru un tratament cu apă decât un mediu sănătos, cum ar fi un pârâu de munte curat, cristalin, sau un pârâu nepoluat, care nu doar filtrează apa pură de ploaie, ci şi adaugă minerale şi energie. Nu avem de ales şi trebuie să facem compromisuri. O persoană trebuie să se decidă dacă este mai bine să câştige şi să menţină sănătatea cu un pahar de apă proaspătă, rece, dintr-un mic pârâu cristalin, bogat în oxigen şi plin de viaţă şi vitalitate, sau să bea o ceaşcă de cafea făcută cu apă sterilă, distilată, filtrată, încălzită la microunde. 

Apa Tibi

Apa Tibi este cunoscută şi ca Apă Japoneză cu cristale şi Apă Kefir. Băutura Tibi este folosită în general pentru a îmbunătăți apa și, în acest fel, întreaga sănătate. 

Cultura constă în granule mici, albe, transparente, care, în momentul în care sunt cultivate în apă, cresc într-un ritm rapid. Timpul de fermentare este de 2-3 zile, conținutul de gaz fiind crescut zilnic. Tibi, ca și Kombucha, are nevoie de zahăr ca să supraviețuiască. În procesul de fermentare, se adaugă stafide, curmale sau smochine uscate pentru a facilita fermentarea și pentru a îmbunătăți gustul apei. Băutura Tibi ajută corpul în procesul de detoxificare, care, la rândul său, conferă stabilitate organismului. Este de asemenea folosită în caz de irascibilitate, ulcere stomacale (care au dispărut, după anumite spuse, în două luni), astmă și bronșită, pentru anemie, pentru a stabiliza tensiunea, ca și în controlul greutății și pentru tulburări ale rinichilor și vezicii urinare. Doza recomandată este de 1 litru pe zi. Cu toate acestea, în cazul eczemelor și al altor afecțiuni ale pielii, doza recomandată este de o jumătate de litru. În aceste cazuri, apa Tibi este folosită extern, pe zonele afectate. 

APA VIEŢII – URINA

În mod sigur, terapia cu urină nu este un subiect despre care oamenilor le place să vorbească. Singurii oameni care sunt cu adevărat bucuroşi să vorbească despre ea în public, sunt cei care şi-au salvat viaţa cu AUT (auto-terapia cu urină) şi doresc să împărtăşească altor oameni succesul ei în salvarea de vieţi. În Occident, terapia cu urină este, aproape fără excepţie, folosită doar când oricare alt tratament a eşuat şi terapia cu urină este ultima şansă. 

Uz extern

Băile pentru picioare: Acesta este cel mai cunoscut tratament în terapia cu urină, pentru tinea pedis (ciuperca piciorului), eczeme şi alte afecţiuni ale pielii, precum şi pentru vezică şi o circulaţie mai bună a picioarelor. Se foloseşte urină proaspătă sau veche (de 4 zile şi încălzită).

Comprese

În mod asemănător cu compresele cu ceai, se înmoaie o bucată de pânză în urină încălzită. Urina este încălzită, de preferat într-un recipient cu apă fierbinte, iar compresa cu urină caldă este apoi aşezată pe zona cu probleme. Alte ceaiuri pe bază de plante, precum și comprese cu oțet, Kombucha, argilă și mușchiul de turbă, pot fi folosite alternativ, în funcție de tipul de afecțiune a pielii. 

********************************************************************************************************* 

Este vreo problemă în ceea ce priveşte terapia cu apă? Da, o foarte mare problemă!

Terapia cu apă este gratuită pentru toată lumea, iar aceasta este problema ei cea mai mare. De aceea este secretul cel mai bine păstrat din medicină. Nimeni nu face reclamă terapiei cu apă deoarece publicitatea costă mulţi bani şi nu există niciun produs de vândut care să acopere aceste costuri. Oamenii dau drumul la robinet şi de acolo vine cel mai puternic medicament - gratis, fără reţetă medicală şi fără efecte adverse. Media cea puternică nu e interesată de ceva care este gratuit...

Această carte arată, într-un mod simplu, cum pot folosi oamenii apa pentru a-şi întări corpul şi cum pot trata boala în propria lor casă. 

Terapia cu apă – Harald W.Tietze: https://www.edituramix.ro/sanatate-naturism/terapia-cu-apa/