Carte inestetică și/sau uzată de la transport, manipulare ori depozitare improprie.
„Adevărata meditație este lipsită de direcție, scop sau metode. Toate metodele caută să atingă o anumită stare a minții. Însă toate stările sunt limitate, temporare și condiționate. Fascinația față de stări duce numai la atașamente și dependență. Adevărata meditație înseamnă a fi în conștiința primordială.
Adevărata meditație apare în mod spontan în conștiința noastră atunci când atenția nu este îndreptată în mod special asupra unui obiect al percepției. Când ești novice în practica meditației, poți observa cum atenția ta este concentrată mereu în jurul unui obiect: gânduri, senzații fizice, emoții, amintiri, sunete, etc. Și asta din cauză că mintea este condiționată să se concentreze asupra obiectelor din jur. De asemenea, mintea interpretează compulsiv obiectul de care este conștientă într-un mod mecanic și distorsionat; astfel, începe să tragă concluzii și să facă presupuneri conform condiționărilor din trecut.
În adevărata meditație, obiectele sunt lăsate să funcționeze în mod natural. Acest lucru înseamnă că nu trebuie depus niciun efort pentru a manipula sau suprima vreun obiect al conștiinței. Ceea ce contează este să fii conștiință: nu să fii conștient de obiecte, ci să te odihneşti în însăși conștiința primordială. Conștiința primordială reprezintă sursa în care toate obiectele apar și dispar în cele din urmă. Pe măsură ce te destinzi în conștiință, în ascultare, concentrarea compulsivă a minții asupra obiectelor începe să se diminueze. Tăcerea ființei va izvorî mult mai ușor în conștiință, îndemnându-te să te odihnești și să fii. O atitudine de deschidere receptivă, lipsită de orice scop sau anticipare, va facilita prezența tăcerii și a calmului, pentru a fi revelată ca adevărata ta condiție.
Tăcerea și calmul nu sunt stări, așadar nu pot fi produse sau create. Tăcerea reprezintă non-starea în care toate stările se nasc și se sting. Tăcerea, calmul și conștiința nu sunt stări și de aceea nu pot fi niciodată percepute în deplinătatea lor ca obiecte. Tăcerea în sine este observatorul etern lipsit de formă sau atribute. Pe măsură ce te cufunzi tot mai mult în starea de observator, toate obiectele își dobândesc funcționalitatea naturală, iar conștiința se eliberează de constrângerile și identificările compulsive ale minții, întorcându-se în non-starea sa naturală a Prezenței.
Astfel, întrebarea simplă, dar profundă, „cine sunt Eu?”, poate revela faptul că sinele nu este tirania nesfârșită a personalității egotice, ci libertatea fără formă a ființei – conștiința primordială în care toate stările și obiectele se nasc și se sting ca manifestări ale sinelui etern nenăscut, Eu sunt. ”
(Adyashanti)
Cuprins:
Introducerea editorului
Partea întâi
Permite ca totul să fie așa cum este
Încetează războiul cu mintea
O atitudine pură
Renunță la control și manipulare
Depășeşte starea de meditator
Tehnicile meditative au vreo valoare?
Adevărata meditație începe cu a te odihni în starea naturală
Actul suprem de credință
Postura și privirea
Efortul lipsit de efort
Tendința noastră naturală este de a ne trezi
Permite ca tot ceea ce se află în interiorul tău să ți se reveleze
Frica reprezintă de multe ori o cale de acces
Cum să ieșim din minte pentru a pătrunde simțurile
Conștiința este dinamică
Trăiește în același mod în care meditezi
Partea a doua
Introspecţia meditativă
Cum am descoperit introspecția meditativă
Ce înseamnă o întrebare spirituală puternică?
Ce sau cine sunt eu?
Metoda scăderii
Cine este conștient?
O recunoaștere transcendentală
Armonie naturală
Minunata integrare
Observă ce rămâne neschimbat la tine
În mister
Începe adevărata călătorie spirituală
Interviu cu Adyashanti
Despre autor
Nici o postare găsită